EXCLUSIV – Vasile Dâncu: Avem și o epidemie psihologică, o epidemie de frică

Sociologul Vasile Dâncu răspunde celor mai importante întrebări din societate la ora actuală. Reporterul NapocaFM a discutat cu acesta despre încrederea românilor în sistemul de sănătate, despre frica de moarte, dar și despre economie și politică.

„În general, în România nu există o încredere foarte mare în instituții. Suntem una din țările cu cea mai mică încredere în instituții. Sistemul național de sănătate nu face excepție. Sunt foarte multe scandaluri și în mass-media legate de sistemul de sănătate și acestea au influențat oarecum percepția oamenilor despre acest sistem. Primul studiu pe care l-am făcut acum o săptămână și ceva dădea o încredere mică în sistemul nostru de sănătate, în jur de 31 sau 32% dintre oameni spuneau că au încredere. După decretarea stării de urgență, după ce oamenii au văzut că medicii sunt cei care se sacrifică în aceste condiții, că medicii se îmbolnăvesc datorită contactului cu bolnavii și că sistemul nostru a început să funcționeze, cel puțin la acest nivel, fără o înghesuială foarte mare, a crescut foarte mult încrederea în sistemul național de sănătate. Este un salt uriaș, peste 70% dintre români, iar dacă luăm și bună și foarte bună încrederea, 84% dintre români spun că au multă și foarte multă încredere în medicii români. Acesta este un lucru important pentru că, fără încredere, mai ales în condiții de panică, nu se pot realiza lucruri, mai ales că oamenilor li se cere să manifeste un anumit tip de comportament specific, să rămână în casă, să păstreze distanțe sociale, să se ocupe tot timpul cu dezinfecția sau cu spălarea mâinilor. Este un lucru important și aici mi se pare că oamenii au reacționat foarte bine.”

Sistemul nostru de sănătate nu este pregătit pentru asta, chiar dacă medicii se sacrifică

„Cred că sistemul nostru de sănătate nu va putea face față singur, fără ajutor probabil și din afara României, fără ajutorul populației, fără ajutorul Armatei și a celorlalți. Va face față foarte greu dacă această pandemie va evolua după paradigmele epidemiologice pe care le cunoaștem că au mers în China, în Italia sau în alte țări. Vom fi puși în dificultate. Sistemul nostru de sănătate nu este pregătit pentru asta, chiar dacă medicii se sacrifică, chiar dacă am văzut sute de studenți de la Medicină care au completat sistemul și merg ca voluntari, chiar dacă o parte din populație va ajunge să facă voluntariat, este nevoie și de altceva. Este nevoie și de scule, de utilaje, de instalații, de spitale care să poată să fie disponibilizate, de spitale care să nu fie pline de bacterii, ca oamenii să meargă cu o boală și să iasă cu alta, cum s-a întâmplat în ultima vreme. Din păcate, la noi sistemul de sănătate a primit mulți bani în ultima vreme, dar nu a fost organizat bine. A fost și o corupție importantă, avem mari lipsuri în această situație. Dacă sisteme mai performante ca ale noastre, cum este cel din Italia, Spania, au clacat aproape în această perioadă, și noi putem să ne așteptăm la lucruri care să nu fie bune. ”

Avem și o epidemie de frică!

„Epidemia nu este numai de natură medicală, sanitgară. Avem și o epidemie psihologică, o epidemie de frică, o epidemie care fae să se difuzeze teama. Și teama e importantă. Cea mai mare teamă pe care o au oamenii pe lumea asta, ca să zic așa, e frica de moarte. Pentru prima dată de când sondez eu, de 30 de ani, am mai trecut prin situații dificile, peste 75% dintre oameni spun că le este frică de moartea lor sau a familiei lor. Aceasta este o teamă puternică, o frică care îi face pe oameni să nu reacționeze rațional de fiecare dată. Văd destule comportamente de iraționalitate, a face stocuri în mod irațional, a nu respecta câteodată regulile care se impun, gândindu-te că vei găsi singur o cale care să te apere de această frică de moarte. Sunt lucruri importante. Sigur că oamenii sunt îngrijorați în mod general de grija societății, sunt îngrijorați de ceea ce se va întâmpla economic în viitor, vom avea o perioadă de recesiune, am văzut chiar un studiu care mi se pare totuși că a fost făcut în birou, mi se pare că nu au fost întrebați oamenii, cum că cea mai mare frică a oamenilor e că va cădea economia. Niciodată economia nu va fi în fața vieții și în fața vieții celor apropiați. Oamenii se tem cel mai mult în viața asta de viitorul copiilor și de viața copiilor lor, este un instinct aproape, un instinct primar.

Alte tipuri de greutăți am reușit să le depășim, avem mecanisme de supraviețuire. Încă mai mult de jumătate din populația României a crescut și s-a maturizat în perioada comunistă, în cea mai proastă perioadă a comunismului. Nu acestea sunt lucruri care ne vor afecta cel mai tare, însă frica de moarte este una foarte importantă și această neliniște trebuie, și am văzut că mass-media a manifestat un comportament responsabil, trebuie tot timpul să fie coordonată în spațiul public prin raționalitate în mass-media, în ceea ce scriem pe Facebook.

În general, românii nu sunt foarte iubitori de ordine. Suntem un popor latin, avem un mod poetic de a supraviețui și de viețui în lumea asta, cum spuneau poeții romantici. Nu respectăm reguli, nu suntem nemți, nu suntem anglo-saxoni să respectîm regulile. De data aceasta, mi se pare, văzând modul cum se manifestă românii din Cluj și din București, oamenii respectă într-o mare măsură toate indicațiile, de exemplu indicația de a rămâne la domiciliu, 43% spun că au respectat-o parțial, nu era obligatorie. 4% spun că nu au respectat-o. Proporția cea mai mare a celor care nu au respectat-o este în rândul bărbaților, a celor care au mers la muncă sau la cumpărături. Am văzut orașe mare cum este București sau Cluj care sunt aproape goale. Cred că oamenii încep să se alinieze la ce spune Guvernul. Cu siguranță că acest comportament are mereu nevoie de stimuli. Am văzut și în Italia, în prima fază oamenii respectă foarte strict, după aceea văd că nu se întâmplă nimic periculos în viața lor și încep să lase mai moale cu respectarea regulilor, de aceea cred că și Guvernul și-a ritmat oarecum măsurile în așa fel încât să poată preveni o relaxare în resepctarea regulilor pentru că ne aflăm într-un pericol și izolarea este una dintre metodele folosite pentru a bloca oarecum răspândirea virusului.”

Noi ne-am distrus economia națională

„Trebuie să ținem cont de specificul economiei noastre. Noi ne-am distrus economia națională. Nu mai avem o economie națională, avem o economie care funcționează prin investiții străine, ceea ce ne face foarte vulnerabili. Nu mai producem pentru noi înșine, nu am urmărit o politică pentru reindustrializarea României, am mers pe promovarea investițiilor străine. Economia germană, care se află pe primul loc în România din investiții străine intră în recesiune pentru prima dată, își reduce locurile de muncă din străinătate, evident. Noi va trebui să ajutăm în această perioadă de criză investițiile românești, apoi să ne uităm ce mai putem produce și ce mai putem reconverti spre o economie normală la un moment dat. Acum am început să reconvertim industria textilă pentru a produce măști și alte lucruri, industria de medicamente sau industria chimică pentru dezinfectanți. Ar trebui să ne gândim să producem lucrurile de care am nevoie în fiecare zi. Ne uităm ce s-a întâmplat acum în Europa. Este o organizație moartă în acest moment, nu a putut să producă nici măcar comunicate de presă ca lumea. Țările nu primesc niciun ajutor de la Europa, Italia a fost lăsată de Europa deși este un membru important, al șaptelea producător economic al lumii. A fost lăsată singură în fața acestei bătălii. Nu mai vorbesc de Serbia care se află în curs de integrare. Noi va trebui, fără să ne gândim la ieșirea României, fără să gândim rău despre Europa, dar va trebui să ne gândim ce putem face noi pentru a produce cele mai importante lucruri de care avem nevoie. Să ne gândim dacă UE se destramă ce vom face. Am văzut că dacă încerci numai să pui pe Facebook o discuție despre asta, am pus eu pe Facebook experimental – despre faptul că România trebuie să iasă din UE, era părerea intervievatului – foarte mulți mi-au sărit în cap spunând nici să nu discutăm despre aceste lucruri. Ba trebuie să discutăm. Trebuie să vedem ce putem face cu economia noastră, apoi să vedem ce putem face pentru antreprenoriatul românesc, pentru tinerii care vor să investească, apoi să vedem ce vom face cu absorbția de populație care va veni din diaspora. Vor veni două milioane de oameni din diaspora, după părerea mea, și nu se vor mai duce acolo pentru că economia din aceste țări se comprimă. Acești oameni vor trebui lăsați să intre în țară cu condiția să resspecte și ei regulile dar, pe de altă parte, vor rămâne aici. Vom avea de absorbit o forță de muncă importantă și va trebui să facem acest lucru deoarece vin oameni care au lucrat în Occident, au expertiză și vor aduce un plus României. Trebuie să ne stabilim prioritățile și avem priorități importante, unde omânia poate fi în Europa printre primele 3. Să sperăm că vom găsi înțelepciunea politică, apoi avem nevoie de consens, trebuie ca puterea și opoziția să fie împreună pentru a construi un plan. Dacă vom considera că unii sunt numai ciuma roșie și una ciuma galbenă și fiecare vrea Guvernul lui, atunci vom merge direct în prăpastie. Sper că ne va speria criza aceasta și că politicienii care nu erau responsabili înainte, vor deveni responsabili.

Dacă va avea un comportament cum a avut până acum și dacă nu își va îmbunătăți calitatea membrilor, Guvernul Orban nu va putea să facă față acestei crize. Poate că niciun alt Guvern pe care îl putem face în acest moment nu cred că ar fi putut face față criză singru la o asemenea situație. Cred că un guvern de specialiști, poate un guvern de uniune națională care să aibă o susținere mai mare ar fi trebuit pus în funcție în acest momewnt până în toamnă la alegeri. Ar fi fost mai bine pentru că sunt prea multe lucruri politice care le-au intrat în reflex politcienilor noștri. Conflictul inutil este în reflexul politicianului român. Altfel, eu aș vrea din toată inima să reușească Guvernul pentru că reușim noi, reușește România. Astăzi, mai mult decât oricând, România este legată de politică. Altfel, România poate funcționa în condiții normale și dacă politicienii se ceartă, și dacă pică guverne. Țările pot funcționa în condiții normale fără guverne, în condițiile de acum nu pot funcționa.”

Alin Sălăjean

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *